Buna ziua, caciula, ca stapanul n-are gura

Copilul meu de 3 ani stie deja ce inseamna “cuvintele magice” – Te rog, Multumesc, Buna ziua, Cu placere… Nu le respecta mereu, dar are o scuza momentan buna: este mic si mai are voie, inca, sa fie nepoliticos. In schimb, de la o varsta, daca nu stii cuvintele magice, te incadrezi perfect in categorii ca nesimtit, badaran, prost-crescut. Constat aproape in fiecare zi ca sunt multi cei care nu stiu sa salute, chiar si atunci cand sunt salutati. Sunt multi, mai multi decat cei ce iubesc gustul puternic si amarui, ca sa parafrazez o reclama 🙂

Se intampla sa salut oameni necunoscuti in diverse contexte, de exemplu cand ma intalnesc pe scara, cand intru sau ies din lift… si unii astfel de oameni demonstreaza capacitati deosebite ale nesimtirii: pot sa te priveasca in ochi fara sa-ti raspunda la salut. Altii te considera invizibil si nu vad, nu aud, nu vorbesc, traiesc in lumea lor. Daca le suna telefonul, au insa grija sa vorbeasca tare, sa tipe, de parca ar fi singuri pe un camp si ar dori sa-si exerseze capacitatile vocale.

Era vorba aceasta, pe care o stiu de la mama mea, de cand eram mic, si se pare ca mi-a intrat in cap indeajuns de bine incat sa salut chiar si nucunoscutii, atunci cand interactionam intr-un spatiu inchis: “Buna ziua, caciula, ca stapanul n-are gura”.

Ma enerveaza teribil oamenii rautaciosi si prost-crescuti, exponenti ai unei tari asa cum este Romania. Nu stiti cum este? Deschideti mai bine ochii si urechile si priviti / ascultati in jur.